Acasă / Blog / Psihoterapia de cuplu / Când este utilă psihoterapia de cuplu?

Când este utilă psihoterapia de cuplu?

Publicat de | 2017-02-08T23:44:18+00:00 12 noiembrie 2014|Psihoterapia de cuplu|

Conflictul este creșterea care încearcă să se întâmple. Apelând la psihoterapia de cuplu, creșterea poate fi remarcată și hrănită și prin alte interacțiuni, conflictul începând să ocupe un loc mai puțin important.

Cuplurile pot apela la o psihoterapie de cuplu:

  • pentru a rezolva problemele de apropiere: mai multă afecțiune, mai multă securitate în atașament;
  • pentru a putea să se întoarcă la momente precepute ca fiind o rană, comună sau individuală și pentru a începe procesul de vindecare;
  • pentru a rezolva problemele de putere, semnificație, respect, autonomie și identitate în contextul relației;
  • pentru a identifica, rezolva sau învața să trăiască cu o presiune venită de la copii, foști parteneri, familiile de origine sau prieteni;
  • pentru a restabili prietenia;
  • pentru a putea fi sinele lor autentic, fără  a pierde dragostea și aprobarea partenerului;
  • pentru a opri lupta și pentru a nu mai evita discuțiile despre problemele importante;
  • pentru a rezolva o problemă sau pentru a reveni la un nivel mai bun de cooperare în fața unei situații dificile sau complexe;
  • pentru a putea vorbi în cooperare unul cu celălalt despre acel ” mare lucru „, fie că este vorba despre sex, bani, părinți, dezvoltarea copilului, vise, dezamăgiri, creșterea individuală, durere sau pierderea „modului în care am fost cândva ca și cuplu”;
  • pentru a-și reaminti și scoate în evidență punctele forte ale cuplului, cel puțin la fel de mult ca și eșecurilor acestora;
  • pentru ca fiecare partener să fie remarcat așa cum este și mai puțin ca o sumă de așteptări venită de la celălalt;
  • pentru a-și exprima ideile lor despre ceea ce este corect și adecvat ;
  • pentru a se acorda o a două șansă dacă au făcut o greșeală, s-au comportat rău sau l-au dezamăgit pe celălalt;
  • pentru ca motivul pentru care au acționat într-un anumit mod să fie cel puțin recunoscut, ocazional înțeles și chiar uneori, validat;
  • să recunoască pierderile, impasurile și dezamăgirile fără a recurge la vină, la respingere, amenințări sau la clasificare rigidă;
  • pentru a învața un mod de a transporta dinamica și experiențele din cadrul terapeutic, în viața lor de zi cu zi.

Facebook Comments