Acasă / Blog / Jurnal / Ce alegem: grupul psihoeducațional, de suport sau de psihoterapie?

Ce alegem: grupul psihoeducațional, de suport sau de psihoterapie?

Publicat de | 2021-01-26T01:04:48+00:00 26 ianuarie 2021|Jurnal|

Acest articol s-a născut din nevoia de a sublinia câteva aspecte esențiale despre cele 3 tipuri mari de grupuri la care putem participa în cazul în care decidem că grupul terapeutic este calea pentru procesul nostru individual. Procesul individual merită atenție specială și fiecare dintre cele 3 tipuri de întâlniri enumerate în titlu la fel, dar în textul de azi ne concentrăm pe asemănări, diferențe, obiective și așteptările pe care le putem avea de la fiecare.

 

Grupul psihoeducațional este grupul pe care de cele mai multe ori l-am întâlnit denumit ‘grup sau curs de dezvoltare personală, atelier sau workshop’. Un aspect semnificativ  cu privire la acest tip de grup este:

echilibrul dintre cognitiv și afectiv.

Este singurul grup, dintre cele trei enumerate în titlu, în care există activități și un timp alocat teoriei pe un anumit subiect. Este important de reținut, atât pentru specialiștii care propun astfel de grupuri cât și pentru cei care aleg să participe la unul, că nu poți acoperi toată teoria pe o tematică într-o astfel de întâlnire și nici activitatea (exercițiul propus) nu este de dorit să fie foarte lungă.

Grupurile psihoeducaționale se pot organiza ca sesiune unică sau se pot întinde în timp pe mai multe întâlniri, în funcție de obiectivele stabilite de către facilitator/i. Obiectivele ar trebui să fie clare și nu foarte multe. Se pot stabili obiective pentru fiecare întâlnire și pentru întregul proces în funcție de durata lui. Subliniez acest aspect pentru că în funcție de aceste obiective putem să ne construim niște așteptări realiste. Grupul psihoeducațional nu este o clasă sau un curs, este o întâlnire în care explorăm experiențial, cu ajutorul unor informații teoretice și printr-o activitate, ceva care în viața noastră ne dă bătăi de cap. 

Despre cum împărțim timpul și cât ar trebui să dureze partea teoretică, activitatea și timpul liber de explorare pe subiectul ales, cum alegem activitatea și de ce nu este bine să forțăm un exercițiu în grup, voi scrie mai multe într-un articol dedicat grupului psihoeducațional. 

 

Grupul de suport este poate cel des întâlnit tip de grup în filme sau la tv. Cred că am auzit cu toții de Alcoolici Anonimi sau de Programul 12 Pași, etc. 

Sunt grupuri pentru persoanele care au trecut și care poate încă trec printr-o experiență specifică. 

De cele mai multe ori facilitatorul/ii acestui tip de grup au și ei experiența respectivă la nivel personal, plus foarte multă pregătire, multe ore de lucru cu sine (în terapie personală și de grup) și supervizare pe acel subiect și pe procesul și dinamica de grup.

Este tipul de întâlnire care poate detrona psihoterapia individuală când vine vorba despre un proces de reabilitare, de identificare și de schimbare a tiparelor disfuncționale. Știu că este o afirmație mare dar cercetările din ultimii 50 de ani o demonstrează (pentru mai multe informații cercetați site-ul: https://www.agpa.org/). Puterea și eficiența acestor întâlniri stă în noțiunea de grup și în toată experiența personală, adusă de fiecare membru al grupului. 

Grupul de suport este atât de eficient pentru că prin dezvăluirea celuilalt, a tiparelor și modurilor sale de funcționare, face mai dificilă negarea sau evitarea propriilor noastre moduri și tipare de funcționare deficitare. Astfel, pas cu pas, separat și împreună, se derulează un proces de reașezare și redefinire a ceea ce știam despre noi, ce gândeam că putem sau nu în legătură cu felul nostru de a fi în lume, dar mai ales în relația cu noi înșine.

Menționez ca nu întotdeauna facilitatorii unui grup de suport au la nivel personal experiența pentru care propun grupul de suport. Ei vin cu experiența de facilitare a grupului astfel incat suportul pe acea problema specifică să fie unul sănătos și explorarea și procesul grupului să ducă către obiectivele propuse. Ce este diferit între un grup de suport și unul de proces este aceasta problemă specifică existentă la toți participanții. Este de dorit ca facilitatorii sa fie în contact cu faptul ca înțelegerea lor pe problemă și pe felul în care poate fi ea depășită este teoretică și cognitivă, și că focusul lor va fi pe facilitarea procesului și a dinamicii de grup.

 

Grupul psihoterapeutic sau de psihoterapie este grupul de proces’. Nu vreau să minimizez sau se reduc calitatea procesului din primele 2 tipuri de grupuri expuse mai sus. El are denumirea aceasta pentru că din el dispare aspectul cognitiv (teorie și exerciții) și dispare problema specifică prezentă la toți membri.

Procesul într-un astfel de grup se dezvăluie pas cu pas în funcție de calitatea relațiilor care se creează în grup, de angajamentul participanților și a înțelegerii rolului lor în dinamica și funcționarea grupului și de disponibiliatea membrilor de a se aduce într-o manieră spontană și congruentă, în timp ce exersează spiritul comunității, empatia și deschiderea spre realitatea celuilalt.

 

Grupurile funcționează atât de bine pentru că de cele mai multe ori, ceea ce ne împiedică acum să avem relații implinitoare, are legătură cu ceva ce s-a întâmplat în primele grupuri din care am făcut parte, familia sau chiar grădinița/școala. Grupul ajută pentru că se creează o altă familie, un alt grup semnificativ, în care avem oportunitatea să vindecăm, să ne uităm la ce ni s-a întâmplat și să reducem blocajele care s-au pus în drumul nostru în relație cu ceilalți.

Grupurile de psihoterapie nu sunt o invenție nouă. Se bazează pe un model de suport reciproc care există de sute de ani. Grupurile de psihoterapie durează în funcție de client și de facilitator deopotrivă. În funcție de motivația participanților, a obiectivelor pe care își doresc să le atingă și a modului în care vor identifica atingerea acelor obiective, grupul poate să aibă o durată mai lungă sau mai scurtă. Durata medie a unui grup de psihoterapie se învârte în jurul unui an, un an și jumătate. Existe persoane care văd grupul de psihoterapie ca fiind echivalentul emoțional al mersului la sală. Merg să fac sport pentru a-mi menține corpul sănătos, fac parte dintr-un grup pentru a mă asigura că am un spațiu în care mă pot regla emoțional și în care îmi pot evalua relațiile și modul de a fi în lume. De menționat și că investiția financiară este mai mică decât într-un proces individual de psihoterapie, ceea ce oferă acces mai multor persoane să aibă grijă și de viața lor emoțională.

Tipul acesta de grup este preferatul meu indiferent de rolul pe care îl am acolo: organizator, facilitator sau participant. Este un spațiu în care reușesc mereu să mă uit la lume cu ochi proaspeți și să las ca răspunsul la întrebarea „acum ce urmează?” să se arate în funcție de fiecare membru și procesul său. Este grupul din care am învățat și învăț cel mai mult, chiar dacă nu are o componentă teoretică. Este și grupul în care mi s-au dezvăluit cele mai semnificative procese personale. Spațiul de siguranță necesar unui astfel de grup îl voi aborda într-un alt articol, dar dacă acesta se creează, chiar și cele mai dificile procese, provenite din experiențe de viață dificile, își vor găsi o cale de a se reorganiza în experiența persoanei.

Atunci când veți căuta să faceți parte dintr-un grup, cel mai probabil veți întâlni grupuri care au influențe din două sau poate din toate cele 3 grupuri pe care le-am abordat în acest articol. De aceea este bine să avem așteptările și obiectivele clare și o discuție cu facilitatorul/ii despre cadru va fi cu adevărat binevenită.

Închei articolul de azi cu îndemnul de a încerca experiența grupului, indiferent dacă este psihoeducațional, de suport sau de psihoterapie, și nu doar o dată. Veți descoperi că fiecare grup este diferit chiar dacă avem aceeași participanți și că el devine tot mai bogat ca experiență și proces cu cât există mai mult timp în care fiecare membru se așează în noile relații care se formează. 

Citiți despre ele și întrebați organizatorii ce tip de grup propun și ce anume urmează să se întâmple acolo. Verificați pregătirea facilitatorilor de grup. Formarea ca psihoterapeut este diferită atunci când ne pregătim să lucrăm cu grupuri și abilitățile de terapeut format sa lucreze individual nu sunt transferabile într-un cadru de grup.

Când ați început un astfel de proces, dar apar dubii și neliniști în legătură cu el, întrebați și adresați – face parte din proces și doar prin aducerea acestora în grup, învățarea va putea avea loc și la fel și schimbarea ca rezultat al învățării

Facebook Comments